ZELÓT, -Ă, zelóți, -te, adj., s.m. și s.f. 1. (Adept) Al zelotismului; fanatic religios; zelator. 2. Șef al unui grup, în anumite confrerii sau asociații religioase. (din fr. zélote)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

Simon Zilotul (Zelotul), sfânt, unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus, numit și Canaaneul, originar din Galileea. După tradiție, el a predicat în Egipt și în Mauritania și a murit pe cruce la Snanir, în Persia. Bis. îl prăznuiește la 10 mai.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Zelotul v. Simon Zilotul (Zelotul).
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

zelóți (ziloți) s. m. pl. Membri ai unei grupări de farisei riguroși și bigoți, apărători ai teocrației și adversari ai dominației romane. Au fost principalii animatori ai răscoalei din anul 66 d. Hr., care a dus la războiul cu romanii și la dărâmarea Ierusalimului în anul 70 d. Hr. – Din fr. zélote.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink