3 definiții pentru zbuciumătură
Explicative DEX
zbuciumătură sf [At: BUZNEA, P. V. 176/19 / Pl: ~ri / E: zbuciuma + -ătură] (Înv) Zbucium (4).
zbucĭumătúră f., pl. ĭ. Cant. Zbucĭum.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Etimologice
ZBUCIUMĂTURĂ, zbuciumături, s. f. Agitație, mișcare prelungită. (zbuciuma + suf. -ătură)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Intrare: zbuciumătură
zbuciumătură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||