2 definiții pentru zbierător
Explicative DEX
zbierător, ~oare [At: ANON. CAR. / Pl: ~i, ~oare / E: zbiera + -ător] (Înv) 1-2 a (D. animale și păsări; d. oameni) Răcnitor (1-2). 3 sm (Mpl) Contestatar (3). 4 a (D. sunete) Care se aude ca un zbieret (1).
Etimologice
ZBIERĂTOR, ZBIERĂTOARE, zbierători, zbierătoare, adj. Care strigă, zbiară. (zbiera + suf. -ător)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Intrare: zbierător
zbierător adjectiv
| adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)