ZBENG, zbenguri, s. n. Zburdălnicie, zbenguială, neastâmpăr. ♦ Fig. Cântec vesel, săltăreț. ♦ (Înv.) Gloată, mulțime în mișcare; învălmășeală. [Var.: zbeg s. n.] – Din scr. zbeg.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ZBENG ~uri n. v. ZBENGUIALĂ. /<sb. zbeg
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ZBENG, zbenguri, s. n. Zburdălnicie, zbenguială. ♦ (Înv.) Gloată, mulțime de oameni în mișcare; învălmășeală. [Var.: zbeg s. n.] – Sb. zbeg.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

zbeng (zbenguială) (înv., reg.) s. n., pl. zbe'nguri
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ZBENG s. v. joacă, joc, zbenguială, zbenguire, zbenguit, zbânțuială, zbânțuire, zbânțuit, zbânțuitură, zburdare, zburdălnicie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

zbeng s. n., pl. zbénguri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink