17 definiții pentru zapciu

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZAPCIU, zapcii, s. m. (Înv.) 1. Cârmuitor al unei plăși, subordonat ispravnicului (și însărcinat cu strângerea dărilor). 2. Grad în armată, echivalent cu cel de căpitan; persoană care avea acest grad. 3. Agent de poliție; sergent de stradă. – Din tc. zaptiye.

ZAPCIU, zapcii, s. m. (Înv.) 1. Cârmuitor al unei plăși, subordonat ispravnicului (și însărcinat cu strângerea dărilor). 2. Grad în armată, echivalent cu cel de căpitan; persoană care avea acest grad. 3. Agent de poliție; sergent de stradă. – Din tc. zaptiye.

zapciu sm [At: NECULCE, L. 179 / V: (Înv) zaciu, zăp~ / Pl: ~ii / E: tc *zaptçi, cf bg запция] 1 (În Evul Mediu în Țara Românească) Rang de conducător al unei plase care strângea dările. 2 Persoană care are rangul de zapciu (1) Si: (reg) zbir1 (3). 3 Funcția zapciului (2) Si: (îvp) zapcierie (1), (înv) zapcilâc (1), (îrg) zapciret. 4 Titlul zapciului (2). 5 Perioadă în care se exercită funcția de zapciu (3). 6 (Pex) Subprefect (1). 7 (Îrg; îe) A sta ~ A supraveghea și a grăbi pe cineva. 8 (Rar) Primar2. 9 (Reg) Îngrijitor de drum. 10 (Înv) Grad în armată, echivalent cu cel de căpitan (1). 11 (Înv) Persoană care are gradul de zapciu (10). 12 (Înv) Funcția zapciului (11). 13 (Înv) Titlul zapciului (11). 14 (Înv) Perioadă în care se exercită funcția de zapciu (12). 15 (Înv) Agent de poliție. 16 (Înv) Persoană care are gradul de zapciu (15). 17 (Înv) Funcția zapciului (16). 18 (Înv) Titlul zapciului (16). 19 (Înv) Perioadă în care se exercită funcția de zapciu (17). 20 (Înv; pex) Jandarm. 21 (Înv; fam; prt) Om rău Si: câine (11).

zapciu s.m. 1 (în Ev. Med., în Țara Rom.) Dregător subordonat ispravnicului, însărcinat cu conducerea unei plase (și cu strîngerea dărilor). Cumpărau, cu ajutorul zapciului..., toată bruma de bucate (CA. PETR.). 2 (milit.; înv.) Grad în armată, echivalent cu cel de căpitan. ♦ Persoană care avea acest grad. Vel-căpitan de dorobanți cu zapciii săi și cu cîțiva din brasla armenească (FIL.). 3 (înv.) Funcționar polițienesc în subordine; agent de poliție; sergent de stradă. La toate răspîntenile cîte un zapciu al agiei oprea carele (C. NEGR.). • pl. -cii. /<tc. zaptiye.

ZAPCIU, zapcii, s. m. (Învechit) 1. Cîrmuitor al unei plăși (subordonat ispravnicului). Degrabă el trămitea ispravnici, zapcii și pomojnici ca să ridice satele, să sape și să scormone sălașele de vechi cetăți. ODOBESCU, S. II 411. [Guvernatorii] tractau pe domnii noștri ca pe niște zapcii, le trimeteau ordine scrise și verbale și-apoi să nu le fi urmat. GHICA, S. A. 30. Ispravnicii și mai cu seamă zapciii... găsiră ocaziune a jefui poporul, luînd de la săteni însutit decît li se ordona. I. IONESCU, M. 253. Văd îndat-o copiliță, Oltencuță cu ochi viu, Numai zdrențe-a ei foliță, Cum o bate un zapciu. BOLLIAC, O. 196. 2. Rang în armată; căpitan. Avantgarda se compunea din:... vel-căpitan de dorobanți cu zapciii săi. FILIMON, C. 312. 3. Funcționar polițienesc în subordine; paznic, dorobanț, sergent de stradă. De dimineață pompierii stropiseră podul, și la toate răspintenile cîte un zapciu al agiei oprea carele să nu se vîre, pînă după trecerea alaiului. NEGRUZZI, S. I 29.

ZAPCIU, zapcii, s. m. (Înv.) 1. Cîrmuitor al unei plăși, subordonat ispravnicului (și însărcinat cu strîngerea dărilor). 2. Grad în armată; căpitan. 3. Agent de poliție; sergent de stradă. – Tc. zabtçi.

ZAPCIU ~i m. înv. 1) Slujbaș care strângea datoriile și plățile neachitate. 2) Dregător însărcinat cu conducerea unei plase. 3) Agent de poliție; polițist. /<turc. zaptiye

zapciu m. od. 1. subprefectul unei plăși (în opozițiune cu vătaf): la ispravnic și zapciu geaba merg și geaba viu POP.; 2. agent executiv: șase zapcii pentru împliniri de bani FIL.; 3. în special, sergent de stradă: la toate răspântiile câte un zapciu al agiei opria carele... până după trecerea alaiului NEGR. [Turc. ZABTČY, administrator].

zapcíŭ m. (turc. zabtčy, cel ce ține în disciplină, rudă cu zabit, șef. V. zapt și zabet). Vechĭ. Executor, jandarm. Ofițer. Suprefect de plasă. Azĭ. Iron. Administrator (suprefect de plasă, pomojnic) chilpirgiŭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zapciu s. m., art. zapciul; pl. zapcii, art. zapciii (desp. -ci-ii)

zapciu s. m., art. zapciul; pl. zapcii, art. zapciii (-ci-ii)

zapciu s. m., art. zapciul; pl. zapcii, art. zapciii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZAPCIU s. v. agent, executor, gardian, sergent, subprefect.

zapciu s. v. AGENT. EXECUTOR. GARDIAN. SERGENT. SUBPREFECT.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZAPCIU, zapcii, s. m. 4. (Argou) Cîine. (din tc. zaptci)

Intrare: zapciu
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zapciu
  • zapciul
  • zapciu‑
plural
  • zapcii
  • zapciii
genitiv-dativ singular
  • zapciu
  • zapciului
plural
  • zapcii
  • zapciilor
vocativ singular
  • zapciule
plural
  • zapciilor
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zaciu
  • zaciul
  • zaciu‑
plural
  • zacii
  • zaciii
genitiv-dativ singular
  • zaciu
  • zaciului
plural
  • zacii
  • zaciilor
vocativ singular
  • zaciule
plural
  • zaciilor
zăpciu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zapciu, zapciisubstantiv masculin

  • 1. Cârmuitor al unei plăși, subordonat ispravnicului (și însărcinat cu strângerea dărilor). DEX '09 DLRLC DLRM NODEX
    • format_quote Degrabă el trămitea ispravnici, zapcii și pomojnici ca să ridice satele, să sape și să scormone sălașele de vechi cetăți. ODOBESCU, S. II 411. DLRLC
    • format_quote [Guvernatorii] tractau pe domnii noștri ca pe niște zapcii, le trimeteau ordine scrise și verbale și-apoi să nu le fi urmat. GHICA, s. A. 30. DLRLC
    • format_quote Ispravnicii și mai cu seamă zapciii... găsiră ocaziune a jefui poporul, luînd de la săteni însutit decît li se ordona. I. IONESCU, M. 253. DLRLC
    • format_quote Văd îndat-o copiliță, Oltencuță cu ochi viu, Numai zdrențe-a ei fotiță, Cum o bate un zapciu. BOLLIAC, O. 196. DLRLC
  • 2. Grad în armată, echivalent cu cel de căpitan; persoană care avea acest grad. DEX '09 DLRLC DLRM
    sinonime: căpitan
    • format_quote Avantgarda se compunea din:... vel-căpitan de dorobanți cu zapciii săi. FILIMON, C. 312. DLRLC
  • 3. Agent de poliție; sergent de stradă. DEX '09 DLRLC DLRM NODEX
    • format_quote De dimineață pompierii stropiseră podul, și la toate răspîntenile cîte un zapciu al agiei oprea carele să nu se vîre, pînă după trecerea alaiului. NEGRUZZI, S. I 29. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.