O definiție pentru zanabet

Argou

zanabet, zanabeți s. m. (intl.) om afurisit / rău.

Intrare: zanabet
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zanabet
  • zanabetul
  • zanabetu‑
plural
  • zanabeți
  • zanabeții
genitiv-dativ singular
  • zanabet
  • zanabetului
plural
  • zanabeți
  • zanabeților
vocativ singular
  • zanabetule
  • zanabete
plural
  • zanabeților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)