zalar sm vz zălar

ZĂLAR, (1) zălari, s. m., (2) zălare, s. n. 1. S. m. Meseriaș care face zale. 2. S. n. (Reg.) Cârlig de lemn de care se atârnă lanțul la vatră. – Za² + suf. -ar.

ZILER, -Ă s. m. și f. v. zilier.

ZILIER, -Ă, zilieri, -e, s. m. și f. Muncitor angajat și plătit cu ziua; zilaș. [Var.: ziler s. m.] – Zile (pl. lui zi) + suf. -ar.

zălar [At: LIUBA-IANA, M. 124 / V: zal~, (reg) zel~ / Pl: ~i / E: zale (pll lui za²) + -ar] (Reg) 1 sm Lanț de care se atârnă ceaunul de mămăligă. 2 sm Cujbă de care se leagă sau se atârnă zălarul (1). 3 sm (Reg) Za² (1). 4-5 sm (Pop) Za² (9-10). 6 sm (Reg) Meseriaș care face zale² (2). 7 sn (Reg) Cârlig de lemn de care se atârnă lanțul la vatră.

zâlar smf, a vz ziler

zâler smf, a vz ziler

zâuar sm, am vz ziler

zelar sm vz zălar

zilar sm, a vz ziler

ziler, ~ă smf, a [At: BARIȚIU, PA. I, 384 / V: ~lier, (reg) ~lar, zâl~, ziuar, zâuar^[1], zuuar / Pl: ~i, ~e / E: zile (pll zi) + -ar] 1-2 (Muncitor) angajat (temporar) și retribuit cu ziua (11) Si: diurnist, (pop) ziuaș (1). corectat(ă)

zilier, ~ă smf, a vz ziler

ziuar smf, a vz ziler

zuuar sm, a vz ziler

zălar s.m., s.n. (reg.) 1 s.m. Meseriaș care face zale. 2 s.n. (pop.) Za. 3 s.n. Cîrlig de lemn de care se atîrnă lanțul la vatră. 4 s.n. Lanț de care se atîrnă ceaunul de mămăligă. • pl. m. -i, n. -e. și zelar s.n. /za² + -ar.

zelar s.n. v. zălar.

ziler, -ă s.m., sf. Muncitor angajat și plătit cu ziua; zilaș. Cei mai mulți dintre chiriași erau muncitori salahori, zilieri (CE. PETR.). • pl. -i, -e. și zilier s.m. /zile, pl. lui zi + -ar.

zilier s.m. v. ziler.

ZĂLAR, (1) zălari, s. m. (2) zălare, s. n. 1. S. m. Meseriaș care face zale. 2. S. n. (Reg.) Cârlig de lemn de care se atârnă lanțul la vatră. – Za² + suf. -ar.

ZILER, -Ă, zileri, -e, s. m. și f. Muncitor angajat și plătit cu ziua; zilaș. [Var.: zilier s. m.] – Zile (pl. lui zi) + suf. -ar.

ZĂLAR², zălare, s. n. (Regional) Cîrlig de lemn de care se atîrnă lanțul la vatră.

ZĂLAR¹, zălari, s. m. Meseriaș care face zale.

ZILAR, zilari, s. m. (Rar) Ziler. (Adjectival) Suflecă mînecele și apucă hîrlețul, ca un săpător zilar, la vie. C. PETRESCU, R. DR. 56.

ZILER, -Ă, zileri, -e, s. m. și f. Muncitor plătit cu ziua. Rizea ghici că erau mecanici și zileri care lucrau la linia cea nouă. DUMITRIU, B. F. 108. Personalul permanent cuprindea 5 sau 150 de oameni, iar numărul zilerilor varia. GALAN, B. I 59. – Variantă: zilier, -ă (CAMIL PETRESCU, O. II 491) s. m. și f.

ZILIER, -Ă, zilieri, -e, s. m. și f. v. ziler.

ZĂLAR², zălari, s. m. Meseriaș care face zale. – Din zale (pl. lui za) + suf. -ar.

ZĂLAR¹, zălare, s. n. (Reg.) Cîrlig de lemn de care se atîrnă lanțul la vatră. – Din zale (pl. lui za) + suf. -ar.

ZILER, zileri, s. m. Muncitor angajat și plătit cu ziua. [Var.: zilier s. m.] – Din zile (pl. lui zi) + suf. -ar.

ZILER ~i m. Lucrător angajat și plătit cu ziua. /zile + suf. ~er

zălár n., pl. e (d. za, zale). P. P. Platoșă de zale.

zilér m. V. zlŭaș.

ziŭáș m. (d. zi, cu ziua. Cp. cu pălmaș). Mold. Muncitor angajat cu ziŭa. – În Trans. ziler (după pl. zile). V. salahor.

zălar² (meseriaș) (reg.) s. m., pl. zălari

zălar¹ (cârlig) (reg.) s. n., pl. zălare

zelar (platoșă) (reg.) s. n., pl. zelare

zilier (desp. -li-er) s. m., pl. zilieri

zălar² (cârlig) (reg.) s. n., pl. zălare

zălar¹ (meseriaș) s. m. pl. zălari

zilier (-li-er) s. m., pl. zilieri

zălar (cârlig) s. n., pl. zălare

zălar (meseriaș) s. m., pl. zălari

ziler s. m., pl. zileri

ZILER s. diurnist. (Lucrează pe un șantier ca ~.)

ZILER s. diurnist. (Lucrează pe un șantier ca ~.)