18 definiții pentru zadie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZADIE, zadii, s. f. Țesătură de lână în costumul popular țărănesc feminin din unele regiuni, decorată cu dungi late negre, alternând cu altele roșii sau portocalii și purtată peste poale, o parte în față și cealaltă în spate. – Cf. ucr. zady „înapoi, în spate”.

zadie1 sf [At: F (1872), 338 / V: (reg) ~de / Pl: ~ii și (reg) zădii / E: ucr зад „înapoi, în spate”] 1 (Pop) Piesă caracteristică costumului popular femeiesc din anumite regiuni, alcătuită dintr-o bucată de țesătură în formă dreptunghiulară (de care atârnă fire groase de lână sau de ață), care este purtată peste poale în față și în spate (sau numai în față, numai în spate) Si: catrință (1), fotă (3), opreg, șorț1, vâlnic, (reg) zădeancă, zăvelcă (1). 2 (Reg) Șorț1. 3 (Reg) Rochie. 4 (Reg) Șorț purtat de fierar. 5 (Trs) Năframă. 6 (Reg) Legătură în jurul gâtului la bărbați. 7 (Reg) Haină lungă, veche și ruptă.

zadie s.f. (pop.) Țesătură de lînă, cu dungi late negre, altemînd cu dungi portocalii sau roșii, care, în unele regiuni, este purtată în costumul popular feminin ca fustă, o parte în față și alta în spate; catrință, fotă. Deasupra fustei, pun zadie (SADOV.). • pl -ii. g.-d. -iei. /cf. ucr. зад „înapoi, în spate”.

ZADIE, zadii, s. f. Țesătură de lână în costumul popular țărănesc feminin din unele regiuni, decorată cu dungi late negre, alternând cu altele roșii sau portocalii și purtată ca fustă, o parte în față și cealaltă în spate. – Cf. ucr. zady „înapoi, în spate”.

ZADIE, zadii, s. f. (Regional) Catrință, fotă. Își suflecă poalele, își prinse-n brîu zadiile și se tîrî cît putu mai repede pînă-n uliță. REBREANU, I. 31. Și el ți-a adus... La grumazi mărgele, Pe deget inele, Brîu și-ncingălori, Zadie cu flori. COȘBUC, P. II 144. Niște zadii de mătasă Să le poarte sănătoasă Cinstita gazdă de casă. MARIAN, NA. 304.

ZADIE, zadii, s. f. (Reg.) Catrință, fotă; șorț. – Ucr. zadi.

ZADIE s.f. (Trans. N) Catrință. Are de bumbac rochie Albă de jolj și zadie. CÎNTECE, 5Vv. Poale albe și spălate, Zaghii pestriț, și tărcate, Ghin doauă laturi legale, La trupu ei așezate. CÎNTECE, 9r. Etimologie: cf. ucr. zady „înapoi, în spate”.

zadie f. Mold. Tr. fota dinapoi. [Cf. slav. ZADITI, a pune pe sine (o haină)].

zádie f. (vsl. zadnyĭ, posterior, zadĭ, înapoĭ, venit, probabil, d. sîrb. orĭ rut., adică „fota posterioară”, apoĭ „fotă în general”. V. zatcă). Trans. Vîlnic, catrință, fotă în general: îșĭ prinse în brîŭ zadiile (Rebr. 36), se dăduse jos din pat și-șĭ lega zadiile (50), reveni cu copilașu în zadia eĭ din apoĭ (2, 65).

vîlnic n., pl. e (vsl. *vlŭnikŭ, d. vlŭnĭenŭ, de lînă, vlŭna, lînă; bg. vŭlnĭánik, fota din apoĭ, ca ie d. lat. linea, de in. Cp. și cu vsl. vlŭninŭ, de val, d. vlŭna, val, adică „încrețită”). Olt. Trans. ș. a. Fota din apoĭ (în Trans. și zadie). V. fotă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zadie (pop.) (desp. -di-e) s. f., art. zadia (desp. -di-a), g.-d. art. zadiei; pl. zadii, art. zadiile (desp. -di-i-) corectat(ă)

zadie (pop., reg.) (-di-e) s. f., art. zadia (-di-a), g.-d. art. zadiei; pl. zadii, art. zadiile (-di-i-)

zadie s. f. (sil. -di-e), art. zadia (sil. -di-a), g.-d. art. zadiei; pl. zadii, art. zadiile (sil. -di-i-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

zadie (-ii), s. f. – Fustă populară. Sl. zadŭ „partea dinapoi”, zadĕti „a așeza” (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 468; Drăganu, Dacor., I, 306).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

zadie, zadii, s.f. – (reg.) Catrință. Un fel de șorțuri pe care femeile din Maramureș le poartă peste poale, în față și în spate. Țesute din lână, în patru ițe, decorate cu dungi late de diferite culori, în alternanță, care se deosebesc de la un sat la altul; „de la zadie poți cunoaște o anume femeie din ce sat este” (Bârlea, 1924). Zadiile se încing la mijloc cu baiere din lână colorată: „Mai întâi se prinde zadia din spate, mai lungă și mai îngustă, iar apoi cea din față, mai scurtă și mai lată, petrecută peste zadia din spate. Acest fel de a purta zadia este un element autohton străvechi” (Bănățeanu, 1965: 119-120). Cea mai frecventă îmbinare cromatică a dungilor este de negru cu roșu sau negru cu portocaliu. – Cf. ucr. zady „înapoi, în spate” (DEX, MDA); din sl. zadǔ „partea dinapoi”, zaděti „a așeza” (Scriban; Miklosich, Cihac, Drăganu, cf. DER).

Intrare: zadie
  • silabație: za-di-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zadie
  • zadia
plural
  • zadii
  • zadiile
genitiv-dativ singular
  • zadii
  • zadiei
plural
  • zadii
  • zadiilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zadie, zadiisubstantiv feminin

  • 1. Țesătură de lână în costumul popular țărănesc feminin din unele regiuni, decorată cu dungi late negre, alternând cu altele roșii sau portocalii și purtată peste poale, o parte în față și cealaltă în spate. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Își suflecă poalele, își prinse-n brîu zadiile și se tîrî cît putu mai repede pînă-n uliță. REBREANU, I. 31. DLRLC
    • format_quote Și el ți-a adus... La grumazi mărgele, Pe deget inele, Brîu și-ncingători, Zadie cu flori. COȘBUC, P. II 144. DLRLC
    • format_quote Niște zadii de mătasă Să le poarte sănătoasă Cinstita gazdă de casă. MARIAN, NA. 304. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.