zadarnici v vz zădărnici

zadarnic¹ sm [At: ARVINTE, TERM. 175 / Pl: ~ici / E: zadar¹ + -nic] (Reg) Plutaș care stă pe ultima tablă a plutei.

zadarnic², ~ă [At: CARTE TREB. II, 16/7 / V: zăd~, (înv) zădăr~, zedar~ / Pl: ~ici, ~ice / E: zadar² + -nic] 1 a Care este nefolositor Si: deșert, gratuit, ineficace, ineficient, infructuos, (liv) inoperant, inutil, nefolositor, (înv) netrebnic, netrebuincios, neutil, oțios, (asr) prisoselnic, (asr) prisositor, steril, sterp, superfluu, van, zadar² (4). 2 av Fără folos Si: degeaba, deșert, (îvp) geah, gratuit, (reg) heba, ineficace, ineficient, infructuos, (liv) inoperant, inutil, (înv) în darn, nefolositor, netrebuincios, neutil, oțios, steril, superfluu, (îvp) (de-a) surda, van, în zadar² (3). 3 a (Înv) Vanitos. 4 a Efemer.

zădarnic, ~ă a vz zadarnic²

zădarnici v vz zădărnici

zădărnic, ~ă a vz zadarnic²

zădărnici [At: PISCUPESCU, O. 134/3 / V: (îvr) zadar~ (Pzi: zadarnicez), ~dar~, zed~ / Pzi: ~icesc / E: zadarnic] 1 vt (Înv) A nesocoti. 2 vrp A deveni zadarnic² (1). 3 vt (C. i. planuri, intenții etc.) A-i împiedica realizarea. Si: a amâna (2), a dejuca (1), a împiedica. 4 (Îvr; c. i. timp, vreme) A pierde. 5 (Rar) A distruge (1).

zedarnic, ~ă a vz zadarnic²

zedărnici v vz zădărnici

zadarnic, -ă adj., adv. 1 adj. Care este fără folos, fară rost; nefolositor, inutil. Privea deșarta caznă și robotul zadarnic (VOIC.). ◊ Fig. (subst.) Zadarnicul vînează realul, cenușa vînează focul, umbra își strigă cu disperare trupul (PER.). 2 adv. Fără folos, fară rost; degeaba. Mă uitam însă zadarnic pe geam (PRED.). 3 adj. (înv.) Care este vanitos, trufaș, îngîmfat. Sigismund Bátori, nestatornic și zadarnic, se trufi și se înălță cu mintea (BĂLC.). 4 adj. (înv.) Care este efemer. însuși zădarnicafală ne umple cu mîndra sa îngîmfare (CON.). • pl. -ci, -ce. și (pop.) zădarnic, -a adj., adv. /zadar¹ + -nic.

zădarnic, -ă adj., adv. v. zadarnic.

zădărnici vb. IV. tr. (compl. indică planuri, acțiuni etc.) A face să nu se realizeze, punînd piedici; a dejuca. Mi-ai zădărnicit toată iscusința (HOG.). ◊ (refl.) Avansele făcute... s-au zădărnicit (I. ION.). • prez.ind. -esc. /zadarnic + -i.

ZADARNIC, -Ă, zadarnici, -e, adj. 1. Fără rost, fără folos, fără întrebuințare, inutil. Treci, ducînd o parte din tristețea lor, Un suspin, o rugă, un zadarnic dor. TOPÎRCEANU, B. 13. Nu regret c-am pierdut astfel o zadarnică avere. MACEDONSKI, O. I 9. După o muncă zadarnică de atîta vreme, după ce toată casa a fost răsturnată de zece ori... d. Lefter a căzut pe o canapea, sfărîmat de oboseală. CARAGIALE, O. I 339. (Adverbial) Valul ușor clipotind îmi aduce zadarnic aminte Sunetul glasului tău. TOPÎRCEANU, P. 45. Pe inima-mi pustie zadarnic mîna-mi țiu, Ea bate ca și cariul încet într-un sicriu. EMINESCU, O. I 71. Zadarnic printre oameni m-aș arăta zîmbind Ca soarele de toamnă prin neguri strălucind. ALECSANDRI, T. II 237. 2. (Învechit) Vanitos, încrezut, trufaș, îngîmfat. Sigismund Bathori, nestatornic și zadarnic, se trufi și se înălță cu mintea de cînd tractă și se rudi prin căsătorie cu împăratul nemțesc. BĂLCESCU, O. II 70. – Variantă: zădarnic, -ă (C. PETRESCU, A. R. 33, D. BOTEZ, P. O. 30) adj.

ZĂDĂRNICI, zădărnicesc, vb. IV. Tranz. A dejuca (un plan, o uneltire), a pune piedici, a face să nu se realizeze. V. sabota. Funcțiunea mea cea nouă a zădărnicit totul, împotriva așteptării tuturor. GALACTION, O. I 27. Stareț cere pe domnița. – De-asta nu mă tem. S-o ceară Cît o vrea. Am eu mijlocul care va zădărnici Toată uneltirea. DAVILA, V. V. 80. Dar rugăciunea lor a fost zădărnicită Și ploaia cea pornită De un răcoare vînt Se varsă pre pămînt. DONICI, F. 56.

ZADARNIC, -Ă, zadarnici, -ce, adj. 1. Fără folos, fără rost, inutil. 2. (Înv.) Vanitos, trufaș, îngîmfat. [Var.: zădarnic, -ă adj.] – Din zadar + suf. -nic.

ZADARNIC ~că (~ci, ~ce) 1) și adverbial Care nu are nici un rost; în zadar; inutil. Așteptare ~că. /zădar + suf. ~ic

A ZĂDĂRNICI ~esc tranz. (acțiuni, planuri etc.) A face să eșueze; a face să devină zadarnic; a împiedica; a dejuca; a contracara. /Din zadarnic

zadarnic a. și adv. în zadar.

zădărnicì v. a face iluzoriu, a dejuca.

zadárnic, -ă adj. (d. zadar). Fără folos, inútil: muncă zadarnică. Deșert, van: lucrurĭ zadarnice. Adv. În zadar: a munci zadarnic. – Și ză-.

zădárnic, V. zadarnic.

zădărnicésc v. tr. (d. zădărnic). Fac să fie zadarnic, dejoc: a zădărnici planurile cuĭva.

zadarnic adj. m., pl. zadarnici; f. zadarnică, pl. zadarnice

zădărnici (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zădărnicesc, 3 sg. zădărnicește, imperf. 1 zădărniceam; conj. prez. 1 sg. să zădărnicesc, 3 să zădărnicească

zadarnic adj. m., pl. zadarnici; f. zadarnică, pl. zadarnice

zădărnici (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zădărnicesc, imperf. 3 sg. zădărnicea; conj. prez. 3 să zădărnicească

zadarnic adj. m., pl. zadarnici; f. sg. zadarnică, pl. zadarnice

zădărnici vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zădărnicesc, imperf. 3 sg. zădărnicea; conj. prez. 3 sg. și pl. zădărnicească

zădărnici (conj. zădărnicească)

zadarnic.

ZADARNIC adj., adv. 1. adj. ineficace, ineficient, infructuos, inutil, nefolositor, netrebuincios, neutil, van, (livr.) inoperant, oțios, superfluu, (înv.) netrebnic, prisoselnic, prisositor, (fig.) deșert, gratuit, steril, sterp. (Eforturi ~.) 2. adv. v. degeaba.

ZADARNIC adj. v. fudul, grandoman, infatuat, încrezut, înfumurat, îngâmfat, megaloman, mândru, orgolios, semeț, trufaș, țanțoș, vanitos.

ZĂDĂRNICI vb. 1. a dejuca, a împiedica, a strica. (Le-a ~ toate planurile dușmănoase.) 2. v. anihila.

zadarnic adj. v. FUDUL. GRANDOMAN. INFATUAT. ÎNCREZUT. ÎNFUMURAT. ÎNGÎMFAT. MEGALOMAN. MÎNDRU. ORGOLIOS. SEMEȚ. TRUFAȘ. ȚANȚOȘ. VANITOS.

ZADARNIC adj., adv. 1. adj. ineficace, ineficient, infructuos, inutil, nefolositor, netrebuincios, neutil, van, (livr.) inoperant, oțios, superfluu, (înv.) netrebnic, prisoselnic, prisositor, (fig.) deșert, gratuit, steril, sterp. (Eforturi ~.) 2. adv. degeaba, inutil, (înv. și pop.) geaba, surda, (Transilv.) heba, (înv.) îndarn. (~ te străduiești.)

ZĂDĂRNICI vb. 1. a dejuca, a împiedica, a strica. (Le-a ~ toate planurile.) 2. a anihila, a anula, a contracara, a împiedica, a neutraliza. (A ~ efectele nefaste ale...)

A zădărnici ≠ a stimula

OLEUM ET OPERAM PERDIDISTI, AMICE! (lat.) ți-ai cheltuit zadarnic uleiul (din lampă) și osteneala, prietene! – Dicton latin. Se adresează autorului unei lucrări nereușite, pentru elaborarea căreia acesta a cheltuit multe nopți de veghe și multă energie.