8 definiții pentru «zadă»   declinări

ZÁDĂ, zade, s. f. Arbore rășinos cu frunze lungi în formă de ace, care cad toamna, cu lemn tare și durabil, foarte prețuit. (Larix decidua) – Lat. pop. daeda (=taeda).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de spall | Semnalează o greșeală | Permalink

ZÁDĂ, zade, s. f. Arbore rășinos cu frunze lungi în formă de ace, care cad toamna, cu lemn tare și durabil, foarte prețuit (Larix decidua).Lat. daeda (= taeda).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

zádă s. f., g.-d. art. zádei; pl. záde
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ZÁDĂ s. (BOT.; Larix decidua) larice.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ZÁDĂ s. v. pin.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ZÁDĂ, zéde, s. f. 2. Torță, faclă. (din lat. taeda, lat. vulg. daeda; cf. sicil., calabr., cors. deda)
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

zádă (zéde), s. f.1. Arbore rășinos (Larix sibirica, L. decidua). – 2. Făclie, torță. – Var. zeadă, zad(ră). Mr. dzadă, megl. zadă, istr. zǫdĕ. Lat. taeda, vulg. daeda (Meyer, IF, VI, 119; Meyer, Alb. St., IV, 39; Densusianu, Hlr., 124; Densusianu, Rom., XXVIII, 68; Pușcariu 1927; REW 8520), cf. sicil., calabr., cors. deda.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

zádă s. f., g.-d. art. zádei; pl. záde
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink