zătorci sfp vz zător

zator sn vz zător

zătoane sfp vz zător

zător¹ sn [At: LB / Pl: ~oare / V: (înv) zator, e, (reg) zotoane sfp, zătorci sfp, zotoară sf zotor / E: srb zator] 1 (Îrg) Mamelă (la scroafă). 2 (Reg; prc; îf zotor) Mamelon (1).

zot² sn vz zotor

zotoane sfp vz zător¹ corectat(ă)

zotoară sf vz zător¹ corectat(ă)

zotor sn vz zător

zător s.n. (înv., reg.) Mamelă (la scroafe). • pl. -oare. /<srb. zator.

ZĂTOARE, ZĂTORCI sf. pl. Olten. (CIAUȘ.) (RV.-CRG.) Țîțe de scroafă (pline cu lapte); – iron. țîțe de femeie [srb. zatore].

ZĂTORCI s. f. pl. (Banat, Olt.) (Var.) Zător. (scr. zatore)

zător (-oare), s. n. – Țîță întărită a scroafei. – Var. zătorci, f. pl. Sb., cr. zatore (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 470). În Banat și Olt.

ZĂTOR, zătoare, s. n. (Banat, Olt.) Ugerul plin al scroafei. (scr. zatore)