ZĂGNÉATĂ s. f. (Reg.) Foc de nuiele sau de surcele uscate, care arde cu flacără vie. ◊ Expr. A da zăgneată focului = a înteți focul. – Din rus. zagneta, ucr. zahnit.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de spall | Semnalează o greșeală | Permalink

ZĂGNEÁTĂ s. f. (Reg.) Foc de nuiele sau de surcele uscate, care arde cu flacără vie. ◊ Expr. A da zăgneată focului = a înteți focul. – Rus zagneta, ucr. zahnit.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

zăgneátă (înv., reg.) s. f., g.-d. art. zăgnétei; pl. zăgnéte
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ZĂGNEÁTĂ s.f., g.-d. art. zăgnétei; pl. zăgnéte
Sursa: DOOM (1982) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

ZĂGNEÁTĂ, zăgnéte, s. f. 2. Foc care se aprinde în partea din față a cuptorului de pâine pentru a grăbi coacerea. (din ucr. zagnit, rus. zagnet', sl. gnĕtiti a aprinde)
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

zăgneátă s. f., g.-d. art. zăgnétei; pl. zăgnéte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink