YANKÉU, yankéi, s. m. Nume dat, începând cu sec. XVII, locuitorilor din nord-estul S.U.A.; p. gener. (de obicei depr.) cetățean al S.U.A. – Din engl. yankee.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
spall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
YANKÉU ~i m. 1) Persoană care face parte din populația ce locuiește în nord-estul Statelor Unite ale Americii. 2) Nume dat locuitorilor din nordul S.U.A. în timpul războiului de secesiune. 3) Locuitor al S.U.A.; american. /<engl. yankee
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
YANKÉU s.m. Poreclă (ironică) dată începând cu sec. XVIII locuitorilor (părții de est a) Statelor Unite ale Americii de către englezi și francezi. [< engl. yankee].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
YANKÉU s. m. poreclă (ironică) dată, începând cu sec. XVII, locuitorilor din nord-estul S.U.A.; (p. ext.) orice cetățean al SUA. (< engl. yankee)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
yankéu s. m., art. yankéul; pl. yankéi, art. yankéii
Sursa: DOOM 2
(2005)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
yankéu s. m., art. yankéul; pl. yankéi, art. yankéii
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
yankéu, -e adj. (cuv. anglo-american) Din Statele Unite ◊ „Încet-încet, în urma importurilor masive de produse alimentare, limba română se va împopoțona, și ea, cu cuvinte yankee, stârnind în cele din urmă protestul – așa cum se întâmplă acum în Franța – domnilor academicieni.” As 139/94 p. 4; v. și big-store (1993) (DN, DEX, DN3 – subst.)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink