O definiție pentru wildcard
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+wildcard (engl.) [pron. ŭaĭldkard] s. n., pl. wildcarduri [pron. ŭaĭldkarduri]
Intrare: wildcard
wildcard substantiv neutru
- pronunție: ŭaĭldkard
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |