4 definiții pentru wahhabit
Explicative DEX
wahhabit s.m. (relig.) Adept al wahhabismului. • pl. -ți. /<fr. wahhabite.
wahhabiți smp [At: M. D. ENC. / E: fr Wahhabites] Adepți ai unui curent religios și politic islamic fundamentalist la sfârșitul sec. XVIII.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
wahhabit s. m., pl. wahhabiți
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Enciclopedice
wahhabiți s. m. pl. Adepți ai unei secte islamice, întemeiată de Muhammad ibn al-Wahhab (1703-1791), care propovăduiesc un monoteism rigid și au desfășurat chiar o activitate violentă. Ocupând întreaga Arabie, inclusiv Mecca și Medina, și distrugând monumente și chiar mormântul lui Mahomed, au fost înfrânți de Ali, pașă al Egiptului, în 1818. Secta lor a fost numită și „protestantismul islamului”, datorită năzuinței sale de a dărâma tot ce era clădit pe islamism și pe tradiție. – Din Wahhāb (n. pr.).
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
wahhabit, wahhabițisubstantiv masculin
- 1. Adepți ai unei secte islamice, întemeiată de Muhammad ibn al-Wahhab (1703-1791), care propovăduiesc un monoteism rigid și au desfășurat chiar o activitate violentă. Ocupând întreaga Arabie, inclusiv Mecca și Medina, și distrugând monumente și chiar mormântul lui Mahomed, au fost înfrânți de Ali, pașă al Egiptului, în 1818. Secta lor a fost numită și „protestantismul islamului”, datorită năzuinței sale de a dărâma tot ce era clădit pe islamism și pe tradiție. D.Religios
etimologie:
- Wahhāb . D.Religios
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.