VULGARIZATÓR, -OÁRE, vulgarizatori, -oare, s. m. și f. Persoană care vulgarizează, care popularizează o știință, o artă etc. ♦ Persoană care dă o interpretare simplistă a cunoștințelor pe care vrea să le popularizeze. – Din fr. vulgarisateur.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

VULGARIZATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) rar Persoană care vulgarizează diferite probleme (de știință, de artă etc.). /<fr. vulgarisateur
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VULGARIZATÓR, -OÁRE s.m. și f. 1. (Rar) Popularizator al unor idei, al unei științe etc. 2. Persoană care dă o interpretare simplistă noțiunilor pe care vrea să le popularizeze. // adj. Care vulgarizează; vulgarizant. [Cf. fr. vulgarisateur].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

VULGARIZATÓR, -OÁRE s. m. f., adj. 1. (cel) care vulgarizează o artă, o știință. 2. (cel) care dă o interpretare simplistă noțiunilor pe care vrea să le popularizeze. (< fr. vultarisateur)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

VULGARIZATÓR s., adj. v. popularizator, propagator, propovăduitor, răspânditor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

vulgarizatór s. m., pl. vulgarizatóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

vulgarizatoáre s. f., g.-d. art. vulgarizatoárei; pl. vulgarizatoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink