O definiție pentru vrăcinință
Arhaisme și regionalisme
vrăcinință s.f. (înv.) vindecare.
Intrare: vrăcinință
vrăcinință substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||