2 intrări
19 definiții

Explicative DEX

VRĂBEȚ s. m. v. vrăbete.

VRĂBEȚ s. m. v. vrăbete.

vrăbeț sm vz vrăbete

vrăbeț s.m. v. vrăbete.

VRĂBETE, vrăbeți, s. m. (Pop.) Vrabie; bărbătușul vrabiei. [Var.: vrăbeț s. m.] – Din bg. vrabec, sb. vrabac.

hrăbete sm vz vrăbete

orbete2[1] sm vz vrăbete

  1. Variantă neatestată de definiția principală — LauraGellner

vrăbete sm [At: DL / V: ~beț / Pl: ~eți / E: bg вравец, srb vrabac] 1 Vrabie (1). 2 Bărbătușul vrabiei (1).

vrăbete s.m. (ornit.) 1 Vrabie (Passer domesticus). Păsăruica astfel numită este chiar acel vrăbete grăsun care se îndoapă cu fructe de prin grădini (ODOB.). 2 Bărbătușul vrabiei; vrăbioi. • pl. -ți. și vrăbeț s.m. /sg. refăcut după vrăbeți, pl. lui vrăbeț; cf. bg. врабец, srb. vrabac.

ORBETE sm. Olten. (R.-COD.) (PȘC.); – ORBEȚ1.

VRĂBETE, vrăbeți, s. m. Vrabie; bărbătușul vrabiei. [Var.: vrăbeț s. m.] – Din bg. vrabec, scr. vrabac.

VRĂBETE, vrăbeți, s. m. Vrabie. Păsăruica astfel numită este chiar acel vrăbete grăsun, care se îndoapă cu fructe de prin grădini. ODOBESCU, S. III 32.

VRĂBETE ~ți m. Bărbătușul vrabiei; vrăbioi. /< bulg. vrabec, sb. vrabac

Ortografice DOOM

vrăbete (reg.) s. m., pl. vrăbeți

vrăbete (pop.) s. m., pl. vrăbeți

vrăbete s. m., pl. vrăbeți

Sinonime

VRĂBETE s. v. vrabie.

vrăbete s. v. VRABIE.

Arhaisme și regionalisme

VRĂBEȚ s.m. (Olt., Ban.) Vrabie. B: Să-mi dați bir tot omul de casa lui cîte trei porumbi și cîte trei brabeți. IR 1755, 18r. C: Vrĕbécz. Passerculus. AC, 378. Variante: brabeț (IR 1755, 18r). Etimologie: bg. vrabec, scr. vrabac. Vezi și vrăbecior.

BRABEȚ s. m. v. vrăbeț. substantiv masculin

Intrare: vrăbeț
vrăbeț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: vrăbete
substantiv masculin (M46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vrăbete
  • vrăbetele
plural
  • vrăbeți
  • vrăbeții
genitiv-dativ singular
  • vrăbete
  • vrăbetelui
plural
  • vrăbeți
  • vrăbeților
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vrăbeț
  • vrăbețul
  • vrăbețu‑
plural
  • vrăbeți
  • vrăbeții
genitiv-dativ singular
  • vrăbeț
  • vrăbețului
plural
  • vrăbeți
  • vrăbeților
vocativ singular
plural
hrăbete
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vrăbete, vrăbețisubstantiv masculin

  • 1. popular Bărbătușul vrabiei. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: vrabie
    • format_quote Păsăruica astfel numită este chiar acel vrăbete grăsun, care se îndoapă cu fructe de prin grădini. ODOBESCU, S. III 32. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.