VOPSITORÍE, (2), vopsitorii, s. f. 1. Meseria vopsitorului. 2. Atelier sau secție industrială în care se execută vopsirea produselor sau materialelor; boiangerie. – Vopsitor + suf. -ie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

VOPSITORÍE ~i f. 1) Ocupația de vopsitor. 2) Atelier sau întreprindere unde se efectuează lucrări de vopsire. [G.-D. vopsitoriei] /vopsitor + suf. ~ie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VOPSITORÍE s. v. boiangerie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

vopsitoríe s. f., art. vopsitoría, g.-d. art. vopsitoríei; (ateliere) pl. vopsitoríi, art. vopsitoríile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink