VOLÁNT1, volanți, s. m. 1. Piesă mare în formă de roată, de obicei foarte grea, montată pe arborele motor al unor mașini cu piston, care servește ca element de reglare a mișcării și de uniformizare a turației. 2. Piesă complexă din mecanismul mașinilor bătătoare în industria textilă, care, printr-o învârtire rapidă în interiorul unui înveliș, scarmănă bumbacul presat de valțul de alimentare. – Din fr. volant.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
bogdanrsb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
VOLÁNT2, -Ă, volanți, -te, adj. Desprins de o unitate, detașabil; mobil. ◊ Foaie volantă = tipăritură pe o singură foaie care se difuzează în public ca manifest, ca afiș etc.; filă detașată dintr-un caiet, dintr-o carte etc. Echipă volantă = echipă mobilă care se deplasează cu ușurință, dintr-un loc de muncă în altul, după nevoie. Bibliotecă volantă = fond de cărți aparținând unei biblioteci și împrumutat unei instituții pentru folosință temporară. ♦ (Rar) Care poate zbura; care se poate menține în aer. – Din fr. volant.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
bogdanrsb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
VOLÁNT1 ~tă (~ți, ~te) 1) Care se deplasează dintr-un loc în altul (în funcție de necesități); caracterizat prin mobilitate. Echipă ~tă. ◊ Bibliotecă ~tă fond de cărți al unei biblioteci pus temporar la dispoziția unei instituții. 2) Care durează puțin timp; de scurtă durată. ◊ (Adunare) ~tă adunare de lucru pentru soluționarea unor chestiuni urgente. 3) Care nu se încadrează într-un întreg; detașat de întreg. ◊ Foaie ~tă a) apel cu conținut politic urmărind scopuri de agitație; proclamație; b) foaie detașabilă dintr-o carte sau dintr-un caiet. /<fr. volant
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
volÁnt2 ~ți m. 1) Roată cu jantă masivă care se fixează pe arborele unei mașini pentru a-i uniformiza turația. 2) Piesă complexă a unei mașini bătătoare, folosită la scărmănarea bumbacului. /<fr. volant
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
VOLÁNT s.m. 1. (Tehn.) Roată grea, de dimensiuni mari, servind la uniformizarea și regularizarea mersului unei mașini. 2. (Text.) Piesă complexă din mecanismul unei mașini bătătoare, care printr-o învârtire rapidă scarmănă bumbacul presat la valțul de alimentare. [Pl. -nți, (s.n.) -nte, -nturi. / < fr. volant].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
VOLÁNT, -Ă adj. (Rar) Care poate zbura; care se poate menține în aer. ♦ (Spec.) Care se poate mișca, deplasa după voie; mobil, desprins. ◊ Foaie volantă = foaie de hârtie scrisă sau tipărită care se difuzează ca manifest; bibliotecă volantă = fond de cărți aparținând unei biblioteci publice și împrumutat temporar unei instituții, unei unități etc. [< fr. volant < voler – a zbura].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
VOLÁNT1 s. m. 1. roată grea care servește la uniformizarea și regularizarea mersului unei mașini. 2. (text.) piesă complexă din mecanismul unei mașini bătătoare, care printr-o învârtire rapidă scarmănă bumbacul presat la valțul de alimentare. (< fr. volant)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
VOLÁNT2, -Ă adj. 1. care poate zbura; care se poate menține în aer. ◊ (spec.) care se poate mișca, deplasa după voie; mobil. ♦ bibliotecă ~ă = fond de cărți aparținând unei biblioteci publice și împrumutat temporar unei instituții, unități etc. 2. desprins; detașabil. ♦ foaie ~ă = foaie de hârtie scrisă sau tipărită care se difuzează ca manifest. (< fr. volant)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
VOLÁNT adj. 1. mobil. (Serviciu ~; bibliotecă ~.) 2. detașabil. (Foaie ~.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
volánt adj. m., pl. volánți; f. sg. volántă, pl. volánte
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
volánt s. m., pl. volánți
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
VERBA VOLANT, SCRIPTA MANENT (lat.) vorbele zboară, scrisul rămâne – Terențiu, „Andria”, 1, 1, 41. Expresie care subliniază faptul că, spre deosebire de o mărturie orală, un act scris este greu de contestat.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MATERIAL VOLANT material destinat zborului.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
volant, volanți s. m. (intl., înv.) membru al brigăzii de poliție „Fulger” conduse de comisarul Alimănescu după instaurarea regimului comunist, specializată în lichidarea rapidă, fără arestare și condamnare, a marilor infractori bucureșteni.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink