VIȚICĂ, vițele, s. f. Vițea. – Vită + suf. -ică sau vițel + suf. -ică

vițică sf [At: DONICI, F. II, 8/2 / Pl: ~țele, (reg) ~ici / E: vițea css] 1-3 Vițea (1-3). 4 (Fam; rar; dep) Femeie tânără, naivă, proastă etc. Si: vițea (4).

vițică s.f. (zool.) Vițea. • pl. -ele. /viț[ea] + -ică.

VIȚICĂ, vițele, s. f. Vițea. – Vită + suf. -ică sau vițel + suf. -ică.

VIȚICĂ ~ele f. Pui de vacă (de sex feminin) aproximativ până la un an. /vițel + suf. ~ar

VIȚEA, vițele, s. f. Puiul-femelă al vacii, până la un an; vițică. – Lat. vitella.

vițea sf [At: (a. 1588) DOC. Î. (XVI), 165 / V: (reg) ~uă / Pl: ~ele / E: ml *vitella] 1 Puiul de sex feminin al vacii Si: vițică (1). 2 (Pex) Vacă tânără Si: vițică (2). 3 (Rar) Puiul de sex feminin al bivoliței Si: vițică (3). 4 (Fam; rar; dep) Vițică (4).

vițeauă sf vz vițea

vițea s.f. (zool.) Puiul de sex feminin al vacii, pînă la un an; vițică. • pl. -ele. /lat. vitella.

VIȚEA, vițele, s. f. Vacă până la vârsta de un an; vițică. – Lat. vitella.

VIȚEA, -ICĂ, vițele, s. f. Vacă tînără, pînă la un an. Un moșneag nebun, c-o vițică de funie, n-are ce lucra. CREANGĂ, A. 56. Ți-o dat și o vițică de pomană. ȘEZ. XXI 56. Cîndu-s oile cu miele Și vacile cu vițele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 243.

VIȚEA ~ele f. Pui de vacă (de sex feminin) aproximativ până la un an. [Art. vițeaua; G.-D. vițelei; Var. vițică] /<lat. vitella

vițeá și -ícă f., pl. ele (fem. d. vițel saŭ lat. *vitĕlla). Vacă tînără nu încă juncă.

!vițică s. f., g.-d. art. vițicii; pl. vițici

vițică v. vițea

vițea/vițică s. f., g.-d. art. vițelei; pl. vițele, art. vițelele

vițea / vițică s.f., g.-d. art. vițelei; pl. vițele

vițea, -țele.

VIȚICĂ s. (ZOOL.) vițea.

VIȚICĂ s. vițea.

VIȚEA s. (ZOOL.) vițică.

VIȚEA s. vițică.