VITÍCOL, -Ă, viticoli, -e, adj. Care aparține viticulturii, privitor la viticultură. ♦ Care posedă culturi întinse de vii, bogat în vii. Regiuni viticole. – Din fr. viticole, it. viticolo.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

VITÍCOL ~ă (~i, ~e) Care ține de viticultură; propriu viticulturii. /<fr. viticole
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VITÍCOL, -Ă adj. Referitor la cultura viței de vie. ♦ Bogat în vii. [< fr. viticole].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

VITÍCOL, -Ă adj. 1. referitor la cultura viței de vie. 2. bogat în vii. (< fr. viticole)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

vitícol adj. m., pl. vitícoli; f. sg. vitícolă, pl. vitícole
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink