7 definiții pentru virgație
Explicative DEX
virgație sf [At: LTR2 / Pl: ~ii / E: fr virgation] (Ggf) Dispunere în formă de evantai a unor lanțuri muntoase sau râuri.
virgație s.f. (geogr.) Dispunere în formă de evantai a unor culmi muntoase. • pl. -ii. g.-d. -iei. /<fr. virgation.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VIRGAȚIE s.f. (Geol.) Dispunere în formă de evantai a unor lanțuri muntoase. [< fr. virgation].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
VIRGAȚIE s. f. dispunere în formă de evantai a unor culmi muntoase. (< fr. virgation)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
virgație (desp. -ți-e) s. f., art. virgația (desp. -ți-a), g.-d. art. virgației; pl. virgații, art. virgațiile (desp. -ți-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
virgație (-ți-e) s. f., art. virgația (-ți-a), g.-d. art. virgației; pl. virgații, art. virgațiile (-ți-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
virgație s. f. (sil. -ți-e), art. virgația (sil. -ți-a), g.-d. art. virgației; pl. virgații, art. virgațiile (sil. -ți-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: vir-ga-ți-e
| substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
virgație, virgațiisubstantiv feminin
- 1. Dispunere în formă de evantai a unor lanțuri muntoase. DN
etimologie:
- virgation DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.