VÍRGA subst. (Met.) Fenomen constând în evaporarea ploii înainte de a atinge solul, întâlnit mai ales în zonele montane. – Din lat., fr. virga.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

VÍRGA s.f. (Muz.) Semn din muzica gregoriană, derivat din accentul grav latin. [< it., lat. virga].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

VÍRGA s.n. Picături de apă care cad din nori sub forma unor fâșii, evaporându-se până la pământ. [< fr., lat. virga].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

VÍRGA¹ s. f. semn din muzica gregoriană, derivat din accentul grav latin. (< lat. virga)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

VÍRGA² s. n. (met.) fenomen în evaporarea ploii înainte de a ajunge la pământ, în zonele montane. (< lat., fr. virga)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

vírga s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

virga (virgula) v. notație (III, 1).
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink