VIRAMENT, viramente, s. n. Operație contabilă prin care o sumă de bani se trece dintr-un cont în altul, în procesul înregistrărilor contabile. ♦ Plată fără numerar, prin trecerea la bancă a unei sume de bani din contul plătitorului în contul beneficiarului. ♦ (Concr.) Document prin care se dispune efectuarea unei astfel de operații sau plăți. – Din it. viramento. Cf. fr. virement.

virament sn [At: KOGĂLNICEANU, O. IV₁, 492 / V: (înv) ~rem~, ~rim~ / Pl: ~e / E: fr virement cf vira²] (Fin) 1 Operație contabilă prin care o sumă de bani trece dintr-un cont în altul, fără a fi vărsată în numerar Si: (rar) virare (4). 2 Operație bancară de plată, fără numerar, care constă în trecerea unei sume de bani din contul celui care face plata în contul beneficiarului Si: (rar) virare (5). 3 Document prin care se dispune efectuarea unui virament (1, 2). 4 (Îs) Cont de ~ Cont deschis la o instituție bancară, prin care se fac și se primesc plăți, fără a se întrebuința bani în numerar.

virament s.n. (fin.) Operație contabilă care constă în trecerea unei sume de bani dintr-un cont în altul; plată fără numerar, realizată prin trecerea la bancă a unei sume de bani din contul celui care plătește în contul beneficiarului. ♦ Concr. Document în baza căruia se face o asemenea plată. • pl. -e. /<fr. virement.

VIRAMENT, viramente, s. n. Operație contabilă prin care o sumă de bani se trece dintr-un cont în altul, fără a fi nevoie ca suma să fie vărsată în numerar; plată fără numerar, prin trecerea la bancă a unei sume de bani din contul celui care face plata în contul beneficiarului; (concr.) document prin care se dispune efectuarea unei astfel de operații sau plăți. – Din it. viramento. Cf. fr. virement.

VIRAMENT, viramente, s. n. Operație contabilă prin care o sumă de bani este trecută dintr-un cont în altul, fără a fi nevoie ca suma să fie vărsată în numerar; document prin care se dispune efectuarea unei astfel de operații. ◊ Cont de virament = cont deschis la o instituție bancară, prin care se fac și se primesc plăți, fără a întrebuința bani în numerar.

VIRAMENT s.n. Operație bancară prin care o sumă de bani se trece dintr-un cont într-altul fără ca suma să fie vărsată în numerar. ◊ Cont de virament = cont deschis la o instituție bancară prin care se fac și se primesc plăți fără folosirea numerarului. [Pl. -te, -turi. / cf. it. viramento, fr. virement].

VIRAMENT s. n. 1. plată fără numerar efectuată între întreprinderi, instituții etc. care au conturi de decontare deschise la bancă. ◊ document pe baza căruia se face o asemenea plată. 2. operație contabilă constând în trecerea unei sume dintr-un cont în altul. (< it. viramento, fr. virament)

VIRAMENT ~e n. 1) Operație bancară de trecere a unei sume de bani de pe un cont pe altul, fără folosirea ei în numerar. 2) Plată fără numerar, efectuată prin trecerea la bancă a unei sume de la contul plătitorului la cel al beneficiarului. 3) Document în baza căruia se efectuează această plată. /<fr. virement, it. viramento

*viramént n., pl. e (it. viramento, fr. virement, d. virer, a vira; d. virare, a vira; d. virare, a vira, a întoarce corabia înapoĭ. V. reviriment). Com. Operațiunea de a vira o datorie de la un creditor la altu. (De ex.: A și B îs creditoriĭ uneĭ băncĭ; A e dator luĭ B și dă ordin ca banca să vireze în contu luĭ B o sumă de banĭ; atuncĭ banca debitează contu luĭ A și creditează contu luĭ B cu acea sumă). Operațiunea de a transporta la un capitul din buget creditele votate p. alt capitul. – Fals viriment.

virement sn vz virament

viriment sn vz virament

viriment n. transport de fonduri dintr’un capitol al budgetului într’altul (= fr. virement).

*virimént, V. virament.

virament s. n., pl. viramente

virament s. n., pl. viramente

virament s. n., pl. viramente