VÍFEL, vifeli, s. m. (Reg.) Vornicel, vătăjel. – Magh. vöfél.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

VÍFEL s. v. vătaf, vătășel, vornicel.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

vífel (-li), s. m. – Prieten care însoțește mirele la nunțile populare. Mag. vöfél(y) (Tiktin). În Trans. – Der. vifeliță, s. f. (prietenă care însoțește mireasa).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

VÍFEL, vífeli, s. m. (Trans.) Vornic (3), vornicel (3). (din magh. vőfél(y) = vornic (3) < vő [= ginere] + fél [= tovarăș]) [et. și MÉSZ]
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink