VICTORIÓS, -OÁSĂ, victorioși, -oase, adj. Care a obținut o victorie; învingător, biruitor, triumfător; câștigător. ♦ Care exprimă mândria succesului obținut. Aer victorios. [Pr.: -ri-os] – Din lat. victoriosus, fr. victorieux.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

VICTORIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) (despre persoane) Care a repurtat o victorie (mare); triumfător; învingător; biruitor. 2) Care vădește mândrie și satisfacție pentru o victorie; triumfător. Privire ~oasă. [Sil. -ri-os] /<lat. victoriosus, fr. victorieux
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VICTORIÓS, -OÁSĂ adj. Care a obținut o victorie; învingător, biruitor. [Pron. -ri-os. / < lat. victoriosus, cf. fr. victorieux].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

VICTORIÓS, -OÁSĂ adj. care a obținut o victorie; învingător. (< fr. victorieux, lat. victoriosus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

VICTORIÓS adj., s. biruitor, câștigător, izbânditor, învingător, triumfător. (~ într-o competiție.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

victoriós adj. m. (sil. -ri-os), pl. victorióși; f. sg. victorioásă, pl. victorioáse
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink