8 definiții pentru vicecomite

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VICECOMITE, vicecomiți, s. m. (în Evul Mediu, în Transilvania) Dregător subordonat comitelui și numit de către acesta; persoană care purta acest titlu. – Vice- + comite.

vicecomite sm [At: GHICA, C. E. I, 418 / V: (îvr) visco~ / S și: vice-comite / Pl: ~iți / E: vice1 + comite] (În organizarea administrativă feudală) 1 Demnitar subordonat comitelui, numit de către acesta. 2 Titlu deținut de vicecomite (1). 3 Funcție deținută de vicecomite (1).

vicecomite s.m. (în Ev. Med., în Transilv.) Titlu dat dregătorului subordonat comitelui și numit de acesta. ♦ Persoană care purta acest titlu. • pl. -ți. /vice- + comite.

VICECOMITE, vicecomiți, s. m. Denumire dată în evul mediu, în Transilvania, dregătorului subordonat comitelui și numit de acesta; persoană care purta acest titlu. – Vice- + comite.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

vicecomite s. m., art. vicecomitele; pl. vicecomiți

vicecomite s. m., pl. vicecomiți

vicecomite s. m., pl. vicecomiți

Intrare: vicecomite
vicecomite substantiv masculin
substantiv masculin (M46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vicecomite
  • vicecomitele
plural
  • vicecomiți
  • vicecomiții
genitiv-dativ singular
  • vicecomite
  • vicecomitelui
plural
  • vicecomiți
  • vicecomiților
vocativ singular
plural
viscomite
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vicecomite, vicecomițisubstantiv masculin

  • 1. în Evul Mediu Transilvania Dregător subordonat comitelui și numit de către acesta; persoană care purta acest titlu. DEX '09
etimologie:
  • Vice- + comite DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.