14 definiții pentru «vițelar»   declinări

VIȚELÁR, vițelari, s. m. 1. Persoană care supraveghează și îngrijește vițeii. 2. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu miros plăcut, cu frunze lungi, cu florile grupate în spic; părangină (Anthoxanthum odoratum). — Vițel + suf. -ar.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

VIȚELÁR, vițelari, s. m. 1. Persoană care supraveghează și îngrijește vițeii. 2. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu miros plăcut, cu frunze lungi, cu florile grupate în spic; părangină (Anthoxanthum odoratum).Vițel + suf. -ar.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

vițelár (rar) s. m., pl. vițelári
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

VIȚELÁR s. (BOT.; Anthoxanthum odoratum) (reg.) pălciană, părangină, iarbă-mirositoare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VIȚELÁR s. v. mormoloc.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VIȚELÁR1 ~i m. Persoană care paște și îngrijește vițeii. /vițel + suf. ~ar
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VIȚELÁR2 ~i m. Plantă erbacee cu frunze înguste și lungi, cu rădăcini puternice și ramificate, care crește, mai ales pe locurile nelucrate. /vițel + suf. ~ar
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VIȚELÁR3 ~i m. Larvă de broască, având bronhii în loc de plămâni; mormoloc. /vițel + suf. ~ar
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

vițelár s. m., pl. vițelári
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

vițelar m. plantă ce răspândește un plăcut miros ca al fânului proaspăt (Antoxanthum odoratum); 3. alt nume dat mormolocului. [Derivat din vițel].
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

vițelár m. (d. vițel). Păzitor de vițel. Pălciană. Mormoloc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

mormolóc m. (sîrb. mormoljak, d. ngr. momolikion, vgr. mormolýkeion, momîĭe, sperietoare. V. borbolóc). Puĭ de broască de la naștere pînă cînd se face mare. Orĭ-ce vietate acŭatică care seamănă a mormoloc, cum se face, de ex., în apele stătute. – Se numește și vițelar.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

pălciánă f., pl. iene. O plantă graminee numită și parangină, și vițelar (authoxanthum odoratum). Fînu se compune în cea maĭ mare parte din această plantă, care, după ce se usucă, răspîndește plăcutu eĭ miros caracteristic.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

vițelár, -i, s.m. – (bot.) Plantă erbacee din familia gramineelor, cu miros plăcut; părangină (Anthoxanthus odoratus). – Din vițel (< lat. vitellus).
Sursa: DRAM (2011) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink