17 definiții pentru vermut
din care- explicative (14)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VERMUT, (2) vermuturi, s. n. 1. Băutură alcoolică făcută din vin în care s-au macerat plante amare sau aromatice. 2. (La pl.) Sorturi sau porții de vermut (1). [Acc. și: vermut] – Din fr. vermouth, germ. Wermut, it. vermut.
vermut sn [At: ALEXI, W. / V: (reg) ~met (A: nct), (fcr) ~ult / S și: (înv) ~th / A și: ver~ / Pl: ~uri / E: ger Wermut, fr vermout, vermouth] 1 Băutură alcoolică făcută din vin în care s-au pus la macerat diferite substanțe vegetale amare și aromate. 2 Recipient (sticlă, pahar etc.) care conține vermut (1). 3 Cantitate de vermut (1), cât încape într-un recipient (sticlă, pahar etc.).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vermut s.n. Băutură alcoolică, cu gust dulce amărui și aromatizat, obținută prin macerarea anumitor plante amare și aromate în vin. ♦ Sticlă sau pahar care conține o astfel de băutură. A cumpărat un vermut și o șampanie. ♦ Cantitate dintr-o astfel de băutură, cît încape într-o sticlă, într-un pahar. A băut repede vermutul și a plecat. • acc. și vermut. pl. -uri. și (formă coruptă) vermult s.n. /<fr. vermouth, it. vermut, germ. Wermut.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VERMUT, vermuturi, s. n. Băutură alcoolică făcută din vin în care s-au pus la macerat diferite substanțe vegetale amare; sticlă sau pahar care conține o astfel de băutură. [Acc. și: vermut] – Din fr. vermouth, germ. Wermut, it. vermut.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
VERMUT, vermuturi, s. n. Băutură alcoolică preparată din vin, în care s-au pus la macerat diferite substanțe amare; pahar conținînd această băutură. Două vermuturi franceze! comandă Iancu. CARAGIALE, M. 231. Pentru dînsul clienții care intrau și ieșeau... însemnau tort sau coniac, vermut cu sifon. C. PETRESCU, O. P. I 152.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VERMUT s.n. Băutură alcoolică preparată din vin în care s-au pus la macerat plante aromatice. ♦ Sticlă, pahar care conține o astfel de băutură. [Acc. și vermut, scris și vermouth. / cf. fr. vermouth, it. vermut < germ. Wermut – numele plantei compozite Artemisia absinthium].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
VERMUT/VERMUT s. n. vin amărui în care s-au pus la macerat plante aromatice. (< fr. vermouth, germ. Vermut, it. vermut)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
VERMUT ~uri n. Băutură alcoolică amăruie, preparată din vin în care au fost macerate plante aromatice. [Acc. și vermut] /<fr. vermout, vermouth
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
vermut n. vin alb în care s’a turnat sucul unor plante amare și aromatice.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*vermút n., pl. urĭ (fr. vermout, d. germ. wermut, pelin). Vin alb cu infuziune de plante amare și tonice: vermut de Torino.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
vermet sn vz vermut
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vermult sn vz vermut
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vermult s.n. v. vermut.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VERMOUTH s.n. v. vermut.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
vermut s. n., (porții; sorturi) pl. vermuturi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!vermut s. n., (sorturi, porții) pl. vermuturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vermut/vermut s. n., (sorturi, porții) pl. vermuturi/vermuturi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- pronunție: vermut, vermut
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
vermut, vermuturisubstantiv neutru
- 1. Băutură alcoolică făcută din vin în care s-au macerat plante amare sau aromatice. DEX '09 DLRLC DN
- Pentru dînsul clienții care intrau și ieșeau... însemnau tort sau coniac, vermut cu sifon. C. PETRESCU, O. P. I 152. DLRLC
-
-
- Două vermuturi franceze! comandă Iancu. CARAGIALE, M. 231. DLRLC
-
etimologie:
- vermouth DEX '09 DEX '98 DN
- Wermut DEX '09 DEX '98 DN
- vermut DEX '09 DEX '98 DN