verbátim adv. (cuv. lat.) Cuvânt cu cuvânt, exact ◊ „Ar trebui să reproduc verbatim, dat fiind caracterul ireproductibil al limbii de lemn bine stăpânite.” ◊ „22” 511 VIII 93 p. 4 (cf. Verbatim, titlul cărții lui J. Attali, Paris 1995)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink