VENTILÁȚIE, ventilații, s. f. 1. Împrospătare a aerului (viciat) dintr-un spațiu închis; ventilare, aerație. ◊ Ventilație pulmonară = proces fiziologic de circulație a aerului prin căile respiratorii și plămâni, prin alternarea ritmică a inspirației și expirației. 2. Sistem, aparat, instalație pentru realizarea ventilației (1). – Din fr. ventilation, lat. ventilatio.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

VENTILÁȚIE ~i f. 1) v. A VENTILA. 2) Instalație specială pentru ventilarea și răcorirea unei încăperi. [G.-D. ventilației] /<fr. ventilation
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VENTILÁȚIE s.f. Împrospătare a aerului dintr-un spațiu închis; ventilare, aerație. ◊ Ventilație pulmonară = circulația aerului prin căile respiratorii și plămâni. ♦ Sistem, instalație care împrospătează aerul dintr-o încăpere etc. [Gen. -iei, var. ventilațiune s.f. / cf. fr. ventilation, lat. ventilatio].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

VENTILÁȚIE s. f. 1. împrospătare a aerului dintr-un spațiu închis; ventilare, aerație, aeraj. ♦ ~ pulmonară = circulația aerului prin căile respiratorii și plămâni. 2. sistem, instalație care împrospătează aerul într-o încăpere etc. (< fr. ventilation, lat. ventilatio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

VENTILAȚIE s. v. aerisire.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ventiláție s. f. (sil. -ți-e), art. ventiláția (sil. -ți-a), g.-d. art. ventiláției; pl. ventiláții, art. ventiláțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink