VÉLĂ, vele, s. f. Pânză de corabie, care asigură deplasarea navei sub acțiunea vântului; p. ext. corabie, ambarcație cu pânze. ♦ (La pl.) Sport care se practică cu ajutorul ambarcațiunilor cu pânze. – Din it. vela.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

VÉLĂ ~e f. 1) Pânză care, sub acțiunea curenților de aer, asigură deplasarea unei nave. 2) la pl. Sport practicat cu ambarcații cu pânze. /<it. vela
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VÉLĂ s.f. Pânză de corabie; (p. ext.) ambarcație cu pânze. ♦ (La pl.) Sport sau agrement practicat pe ambarcații cu pânze. [< it. vela].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

VÉLĂ s. f. 1. pânză care asigură deplasarea unei ambarcații. 2. (pl.) sport, agrement practicat pe ambarcații cu vele (1). (< it. vela)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

VÉLĂ s. (MAR.) pânză, (înv.) vetrelă, vintrea. (Corabie cu două ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VÉLĂ s. v. velier.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

vélă (-le), s. f. – Pînză de corabie. It. vela. Cf. văl.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

vélă s. f., g.-d. art. vélei; pl. véle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink