vedetism sm [At: IORDAN, L. R. 114 / Pl: ~e / E: vedetă + -ism] (Dep) Atitudine de afirmare exagerată a calităților lor proprii (specifică mai ales unui actor sau unui sportiv). 2 Tendință de a se pune în evidență cu orice preț.

vedetism s.n. (mai ales deprec.) Atitudine de afirmare exagerată a calităților proprii (specifică mai ales actorilor sau sportivilor). ♦ Preocupare, atitudine, tendință de a epata, de a se face remarcat cu orice preț prin aspect neobișnuit sau prin manifestări exagerate. ♦ Atitudine de supraestimare a propriilor calități. • pl. -e. /vedetă + -ism.

VEDETISM s. n. (Depreciativ) Preocupare și tendință de a se pune în evidență cu orice preț; atitudine de exagerată afirmare a calităților proprii. Lipsa de disciplină, manifestările de vedetism ale unor sportivi sînt toate consecințele unei slabe munci educative. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 362, 2/2.

VEDETISM s.n. (Depr.) Preocupare, tendință de a ieși în evidență cu orice preț, de a-și afirma calitățile proprii; atitudine, comportare de vedetă (III) [în DN]. [< vedetă + -ism].

VEDETISM s. n. preocupare, tendință de a ieși în evidență cu orice preț; atitudine, comportare de vedetă (I). (< vedetă + -ism)

VEDETISM n. Tendință de a se evidenția, de a se afirma cu orice preț. /vedetă + suf. ~ism

vedetism s. n.

vedetism s. n.

vedetism s. n.