VALÉT, valeți, s. m. 1. Servitor la casele boierești (aflat în serviciul personal al stăpânului); fecior, lacheu. 2. Fiecare dintre cele patru cărți de joc, reprezentând figura unui cavaler; fante. – Din fr. valet.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de bogdanrsb | Semnalează o greșeală | Permalink

VALÉT s.m. 1. Tânăr scutier în serviciul unui senior feudal. 2. (În trecut) Servitor care îngrijea de persoana și de garderoba stăpânului său. 3. Carte la jocul de cărți, reprezentând un cavaler; fante. [< fr. valet, cf. v.fr. vaslet < lat.med. vassus – scutier].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

VALÉT s. m. 1. tânăr scutier în serviciul unui senior feudal. 2. persoană care se află în serviciul personal al cuiva; lacheu. 3. carte la jocul de cărți reprezentând un cavaler; fante. (< fr. valet)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

valét s. m., pl. valéți
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

VALÉT s. 1. fecior, lacheu, (rar) camerier, (înv., prin Mold.) jocheu. (Un ~ la o casă boierească.) 2. fante. (~ la cărțile de joc.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

valét s. m., pl. valéți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink