vagotomie sf [At: DER / Pl: ~ii / E: fr vagotomie] (Med) Secționare chirurgicală a trunchiului principal sau a ramurilor nervului vag² (8), practicată în tratamentul ulcerului duodenal.

vagotomie s.f. (med.) Secționare chirurgicală (unilaterală sau bilaterală) a nervului vag (pneumogastric), în scop experimental sau terapeutic, practicată în ulcerul gastro-duodenal. • pl. - ii. g.-d. -iei. /<fr. vagotomie.

VAGOTOMIE s.f. Secționare chirurgicală a nervului vag practicată în tratamentul ulcerului. [Gen. -iei. / < fr. vagotomie].

VAGOTOMIE s. f. secționare chirurgicală a nervului vag, în scop experimental sau terapeutic. (< fr. vagotomie)

vagotomie (secționare chirurgicală) s. f., art. vagotomia, g.-d. art. vagotomiei; pl. vagotomii, art. vagotomiile (desp. -mi-i-)

vagotomie (secționare chirurgicală) s. f., art. vagotomia, g.-d. art. vagotomiei; pl. vagotomii, art. vagotomiile

vagotomie (secționare chirurgicală) s. f., art. vagotomia, g.-d. art. vagotomiei; pl. vagotomii, art. vagotomiile

VAGO- „nervul vag, nervul pneumogastric”. ◊ L. vagus „schimbător” > fr. vago-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. vago-. □ ~litic (v. -litic₂), adj., care paralizează pneumogastricul; ~mimetic (v. -mimetic), adj., (despre substanțe) a cărei acțiune imită pe aceea a nervului vag; ~tomie (v. -tomie), s. f., secționare chirurgicală a nervului vag; ~tonie (v. -tonie), s. f., tulburare neurovegetativă dominată de tonusul crescut al nervului vag.