4 definiții pentru vadnic
Explicative DEX
vadnic, ~ă smf, a [At: (a. 1559-1560) în SCL 1974, 162 / Pl: ~ici, ~ice / E: vadă +-nic cf *vsl вадьникъ] (Înv) 1-2 (Persoană) care calomniază. 3-4 (Persoană) care denunță.
vádnic, -ă s. (d. vsl. vaditi, a cauza, a vădi). L. V. Calomniator. Denunțător.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Sinonime
VADNIC s. v. denunțător, pârâtor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
vadnic s. v. DENUNȚĂTOR. PÎRÎTOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: vadnic
vadnic substantiv masculin
| substantiv masculin (M13) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)