vaccinát adj. m., pl. vaccináți; f. vaccinátă, pl. vaccináte
Sursa: DOOM 2
(2005)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
VACCINÁ, vaccinez, vb. I. Tranz. A administra cuiva un vaccin. – Din fr. vacciner.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
bogdanrsb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
VACCINÁ vb. I. tr. A inocula, a administra cuiva un vaccin. [< fr. vacciner].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
VACCINÁ vb. tr. a inocula un vaccin. (< fr. vacciner)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
vacciná (a ~) vb., ind. prez. 3 vaccineáză
Sursa: DOOM 2
(2005)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
VACCINÁ vb. (MED.) a inocula, (pop.) a altoi, (înv. și reg.) a posăi.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
vacciná vb., ind. prez. 1 sg. vaccinéz, 3 sg. și pl. vaccineáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
vaccina, vaccinez v. t. (d. bărbați) 1. a dezvirgina, a deflora. 2. a avea contact sexual cu o femeie necunoscută.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
vaccinată, vaccinate adj. (d. femei) 1. care a avut pentru prima oară contact sexual cu un bărbat. 2. cu experiență sexuală bogată.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink