10 definiții pentru văra, vărat   conjugări / declinări

VĂRÁT s. n. 1. Faptul de a văra. 2. Taxă care se plătea în trecut pentru pășunatul vitelor pe locul cuiva în timpul verii; văratic (II 2) – V. văra.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de bogdanrsb | Semnalează o greșeală | Permalink

vărát (pop.) s. n.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

VĂRÁT s. v. văratic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Vărat ≠ iernat
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

vărát s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VĂRÁ, vărez, vb. I. Intranz. (Despre animale; p. ext. despre oameni) A petrece vara undeva sau într-un anumit fel. ♦ Tranz. A ține vitele sau oile la pășune (la munte) în timpul verii. – Din vară.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de bogdanrsb | Semnalează o greșeală | Permalink

A VĂRÁ ~éz 1. intranz. rar (despre persoane) A petrece vara undeva. 2. tranz. (animale) A ține la pășune în timpul verii. /Din vară
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

vărá (a ~) (înv., pop.) vb., ind. prez. 3 văreáză
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

A văra ≠ a ierna
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

vărá vb., ind. prez. 1 sg. văréz, 3 sg. și pl. văreáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink