VĂGĂÚNĂ, văgăuni, s. f. 1. Loc înfundat între dealuri sau între munți; scobitură adâncă într-un munte. ♦ Fig. Încăpere strâmtă și întunecoasă. 2. Scorbură. 3. (Rar) Orbita ochiului. [Pl. și: văgăune] – Et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de bogdanrsb | Semnalează o greșeală | Permalink

VĂGĂÚNĂ ~i f. 1) Loc situat între dealuri sau munți apropiați; vale adâncă. 2) Peșteră nu prea adâncă într-un munte. 3) Spațiu gol în tulpina unui copac, format în miezul lemnos putrezit; scorbură. [G.-D. văgăunii] /Orig. nec.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

văgăúnă s. f., g.-d. art. văgăúnii; pl. văgăúni
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

VĂGĂÚNĂ s. v. râpă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VĂGĂÚNĂ s. v. orbită.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

văgăúnă s. f., g.-d. art. văgăúnii; pl. văgăúni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink