VĂDUVÍ, văduvesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A rămâne sau a face, a lăsa pe cineva văduv. ♦ Tranz. Fig. A lăsa pe cineva singur, a lipsi pe cineva de ceva. 2. Intranz. A duce viață de văduv. – Din văduv.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de bogdanrsb | Semnalează o greșeală | Permalink

A VĂDUVÍ ~ésc 1. tranz. (persoane) 1) A face să rămână văduv (sau văduvă). 2) fig. A lipsi de îngrijire; a lăsa în voia soartei. 2. intranz. 1) A rămâne văduv (sau văduvă). 2) A fi văduv. /Din văduv
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

văduví (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. văduvésc, imperf. 3 sg. văduveá; conj. prez. 3 să văduveáscă
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

VĂDUVÍ vb. (Mold. și Bucov.) a vădăni. (~ de peste un an.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VĂDUVÍ vb. v. lipsi.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

văduví vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. văduvésc, imperf. 3 sg. văduveá; conj. prez. 3 sg. și pl. văduveáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink