VÂNZOLÍRE, vânzoliri, s. f. Acțiunea de a (se) vânzoli și rezultatul ei. – V. vânzoli.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de bogdanrsb | Semnalează o greșeală | Permalink

vânzolíre s. f., g.-d. art. vânzolírii; pl. vânzolíri
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

vânzolíre s. f., g.-d. art. vânzolírii; pl. vânzolíri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VÂNZOLÍ, vânzolesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) frământa, a (se) zbate, a (se) agita (de colo până colo). 2. Refl. (Înv.) A se război, a se lupta. – Din magh. vonszolni.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de bogdanrsb | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE VÂNZOLÍ mă ~ésc intranz. A se mișca încolo și încoace; a nu sta locului; a nu-și găsi locul; a se frământa;a se agita; a se zvârcoli. /Orig. nec.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

vânzolí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vânzolésc, imperf. 3 sg. vânzoleá; conj. prez. 3 să vânzoleáscă
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

VÂNZOLÍ vb. v. agita, colcăi, foi, forfoti, frământa, furnica, mișui, mișuna, roi, viermui.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

vânzolí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vânzolésc, imperf. 3 sg. vânzoleá; conj. prez. 3 sg. și pl. vânzoleáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink