uzufructuáră s. f. (sil. -fruc-tu-a-), g.-d. art. uzufructuárei; pl. uzufructuáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

UZUFRUCTUÁR, -Ă, uzufructuari, -e, s. m. și f. Persoană care deține dreptul de uzufruct asupra unui bun. [Pr.: -tu-ar] – Din lat. usufructuarius. Cf. fr. usufruitier.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

UZUFRUCTUÁR ~i m. Persoană care beneficiază de dreptul de uzufruct. [Sil. -tu-ar] /<lat. usufructuarius
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

UZUFRUCTUÁR, -Ă s.m. și f. Deținător al unui drept de uzufruct (asupra unui lucru). [Pron. -tu-ar. / cf. lat. usufructuarius, fr. usufructuaire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

UZUFRUCTUÁR, -Ă s. m. f. deținător al unui drept de uzufruct. (< lat. usufructuarius, după fr. usufruitier)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

uzufructuár s. m. (sil. -fruc-tu-ar), pl. uzufructuári
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink