2 intrări
2 definiții
Explicative DEX
UVRAJÁ, uvrajéz, vb. I. Tranz. 1. (Rar, referitor la o muncă considerabilă care necesită meticulozitate și finețe în execuția anumitor obiecte; absol.) A executa cu multă meticulozitate și finețe. ♦ A împodobi cu diverse ornamente. 2. (p. anal. în muz. și lit.) A îmbogăți cu fiorituri (o bucată muzicală), cu înflorituri (acțiunea unei piese de teatru), cu riscul de a supraîncărca sau a crea complicații în mod inutil. [ind. prez. 3 sg. uvrajeáză] (din fr. ouvrager) [def. TLF]
Ortografice DOOM
uvraja vb., ind. prez. 3 sg. uvrajează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: uvraja
| verb (VT203) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
Intrare: uvrajat
uvrajat participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
uvrajare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)