opțiuni
  • info

9 definiții pentru ursăresc

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

URSĂRESC, -EĂSCĂ, ursărești, adj. 1. (Rar) Care aparține ursului, privitor la urs. 2. (Inv.) Care aparține ursarului, (făcut) de ursar, privitor la ursar. – Ursar + suf. -esc.

ursăresc1, ~ească a [At: ALECSANDRI, P. P. 26 / Pl: ~ești / E: urs + -ăresc] 1 Care aparține ursului (1). 2 Privitor la urs. 3 De urs. 4 Asemănător ursului. 5 (Îs) Luptă ~ească Luptă corp la corp Si: trântă. 6 (Îs) Dalac ~ Antrax (2).

ursăresc2, ~ească [At: PANN, P. V. II, 163/25 / Pl: ~ești / E: ursar + -esc] 1 a Care aparține ursarului (1). 2 a Privitor la ursar (1). 3 a De ursar (1). 4 a Care este făcut de ursar (5). 5 a Privitor la ursar (5). 6 a De ursar (5). 7 a (Îs) Pieptăn ~ Pieptene cu dinți rari. 8 sf (De obicei art.) Dans popular (cu lăutari) sau al unei hore, nedefinită mai îndeaproape.

URSĂRESC, -EASCĂ, ursărești, adj. (Rar) 1. Care aparține ursului, privitor la urs. 2. Care aparține ursarului, (făcut) de ursar, privitor la ursar. – Ursar + suf. -esc.

URSĂRESC, -EASCĂ, ursărești, adj. De urs, ca de urs. [Lupta] se urmează în deosebite chipuri, cu deosebite numiri: de pildă lupta voinicească, lupta ciobănească, lupta ursărească. ALECSANDRI, P. P. 26. ♦ De ursar, al ursarului. Urșii c-ursul ursăresc în danțuri nu se lovesc. PANN, P. V. II 163.

ursărésc, -eáscă adj. De ursar. – Ca adv. -éște.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ursăresc (rar) adj. m., f. ursărească; pl. m. și f. ursărești

ursăresc (rar) adj. m., f. ursărească; pl. m. și f. ursărești

ursăresc adj. m., f. ursărească; pl. m. și f. ursărești

Intrare: ursăresc
ursăresc adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ursăresc
  • ursărescul
  • ursărescu‑
  • ursărească
  • ursăreasca
plural
  • ursărești
  • ursăreștii
  • ursărești
  • ursăreștile
genitiv-dativ singular
  • ursăresc
  • ursărescului
  • ursărești
  • ursăreștii
plural
  • ursărești
  • ursăreștilor
  • ursărești
  • ursăreștilor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ursăresc, ursăreascăadjectiv

  • 1. rar Care aparține ursului, privitor la urs. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote [Lupta] se urmează în deosebite chipuri, cu deosebite numiri: de pildă lupta voinicească, lupta ciobănească, lupta ursărească. ALECSANDRI, P. P. 26. DLRLC
  • 2. învechit Care aparține ursarului, (făcut) de ursar, privitor la ursar. DEX '09 DEX '98 DLRLC Scriban
    • format_quote Urșii c-ursul ursăresc în danțuri nu se lovesc. PANN, P. V. II 163. DLRLC
etimologie:
  • Ursar + sufix -esc. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.