URSULINĂ, ursuline, s. f. Călugăriță dintr-un ordin catolic care se ocupă de educația fetelor și cu îngrijirea bolnavilor. – Din fr. ursuline.

ursulină sf, a [At: ȘINCAI, HR. III, 146/1 / Pl: ~ne / E: fr ursuline] 1-2 (Călugăriță) care face parte dintr-un ordin catolic, care se consacră educației fetelor și îngrijirii bolnavilor.

URSULINĂ, ursuline, s. f. Călugăriță dintr-un ordin călugăresc catolic (care se consacră educației fetelor și îngrijirii bolnavilor). – Din fr. ursuline.

URSULINĂ, ursuline, s. f. Călugăriță catolică (dintr-un ordin călugăresc care se ocupă de îngrijirea bolnavilor și de educația fetelor).

URSULINĂ s.f. Călugăriță din ordinul Sf. Ursula, fundat în 1537, mai ales în vederea educației fetelor și îngrijirii bolnavilor. [< fr. ursuline].

URSULINĂ s. f. călugăriță dintr-un ordin monahal catolic care se consacra educației fetelor și îngrijirii bolnavilor. (< fr. ursuline)

URSULINĂ ~e f. Călugăriță catolică care se ocupă cu educația fetelor și cu îngrijirea bolnavilor. /<fr. ursuline

*ursulínă f., pl. e. Călugăriță din ordinu sfinteĭ Ursula, fundat la 1537 de sfîntu Ángelo de Merici (Brescia).

ursulină s. f., g.-d. art. ursulinei; pl. ursuline

ursulină s. f., g.-d. art. ursulinei; pl. ursuline

ursulină s. f., g.-d. art. ursulinei; pl. ursuline