2 intrări
29 de definiții
din care- explicative (22)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
urioc [At: LB / V: arioc (Pl: ~oce, ~oci, ~chi smn), huruioc sn, irioc snm, iroc sn, iuruioc, orioci, oroci smp, răvoci, răvoci smp, rioci, roci, ruioc sn, ulioc, ~tioc sn, ~oici smp, uruiec sn, uruioc snm, uruiog sn, uroci smp, uruoci / Pl: ~oace, ~uri sn, ~oci sm / E: ns cf ucr уривок, srb urivak] 1 sn, (rar) sm (Pop) Totalitatea firelor de urzeală de la capătul pânzei care rămân nețesute (și care se taie când se scoate pânza din război) Si: (pop) piedin, (reg) ranță, roit2, (reg) ureznic. 2 sn (Îe) A ajunge la ~ A termina o treabă. 3 sn (Reg; csc) Fire de urzeală care nu încap în spată (și care se fac ghem, pe lângă război) Si: (reg) mânz. 4 sn (Mol; îf uruioc) Urzeală (învârtită pe sul) Si: teară, natră. 5 sm (Reg) Cânepă sau lână cu firul scurt. 6 sn (Trs) Tort2 din stupă.
URIOC s. n. v. uruioc.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
urioc n. Mold. capete de urzeală rămase dela țesut (se întrebuințează ca ață pentru cusut). [Și uruioc: origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
URUIOC, uruioace, s. n. (Pop.) Parte a urzelii de la capătul pânzei, care nu se mai poate țese și care se taie și se aruncă atunci când se scoate pânza din război. [Pr.: -ru-ioc] – Cf. ucr. uryvok, sb. urivak.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
irioci smp vz uruioc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
orioci smp vz uruioc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
oroci smp vz urioc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ulioc sn vz urioc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
uriioc sn vz urioc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
urioici smp vz urioc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
uroci smp vz urioc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
uruiec sn vz urioc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
uruioc2 snm vz urioc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
uruioc1 sns [At: LEXIC REG. 88 / E: ns cf uruială2] (Reg) Urluială (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
uruiog sn vz urioc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
uruoci smp vz urioc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
URUIOC, uruioace, s. n. (Pop.) Parte a urzelii de la capătul pânzei, care nu se mai poate țese și care se taie și se aruncă atunci când se scoate pânza din război. [Pr.: -ru-ioc] – Cf. ucr. uryvok, scr. urivak.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
URUIOC, uruioace, s. n. (Popular) Partea urzelii de la capătul pînzei, care nu se mai poate țese și care se taie și se aruncă cînd se scoate pînza din război. Ața de tăiet mămăliga se face din uruioc. ȘEZ. VIII 90. – Variantă: urioc (SEVASTOS, N. 315) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
URUIOC ~ioace n. Totalitate a firelor de urzeală de la capătul pânzei, care rămân pe stative după tăierea acesteia. /cf. ucr. uriok, urivok
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
uruioc n. V. urioc: baiere făcute din uruioc.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
uriĭóc și uruĭóc n., pl. urĭ saŭ oace (rut. uriok, urivok, bucată, dim. d. uryv, întrerupere; rus. urývok, bucată zmulsă, d. urvátĭ, uryvátĭ, a zmulge. V. răvar). Est. Pĭedin. – În Trans. (Șez. 1928, 148) și iriĭoc, în Bucov. (rev. I. Crg. 4, 27) oriĭoșĭ, m. pl.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
uruĭóc, V. urioc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
uruioc (pop.) s. n., pl. uruioace
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
uruioc (pop.) s. n., pl. uruioace
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
uruioc s. n., pl. uruioace
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
URUIOC s. v. piedin.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
uruioc s. v. PIEDIN.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
urioc (-oace), s. n. – Primele fire ale urzelii. – Var. uruioc, Trans. orioș. Sb. urivak „sfoară” (Candrea), rut. uri(v)ok „capăt” (Scriban). Nu este posibilă der. din sl. urezati „a tăia” (Candrea, II, 310) nici din gr. οὐρίαχος „capăt” (Diculescu, Elementele, 465). Uruioc, s. n. (Mold., coardă), citat numai de Damé, este același cuvînt.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
urioc (uruioc), uriocuri (uruiocuri), s.n. (reg.) piedin, frimbie, fire nețesute la capătul stofei.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N20) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N20) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N20) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: Scriban | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
uruioc, uruioacesubstantiv neutru
- 1. Parte a urzelii de la capătul pânzei, care nu se mai poate țese și care se taie și se aruncă atunci când se scoate pânza din război. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: piedin
- Ața de tăiet mămăliga se face din uruioc. ȘEZ. VIII 90. DLRLC
-
etimologie:
- uryvok DEX '98 DEX '09
- urivak DEX '98 DEX '09