8 definiții pentru uretan

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

URETAN, uretani, s. m. (Chim.) Ester carbamic; carbamat. – Din fr. uréthane, germ. Urethane.

URETAN, uretani, s. m. (Chim.) Ester carbamic; carbamat. – Din fr. uréthane, germ. Urethane.

uretan sm [At: BIANU, D. S. / Pl: ~i / E: fr uréthanne] Sare a acidului carbonic, folosit ca citostatic sau ca hipnotic Si: carbamat.

URETAN s. m. ester al acidului carbonic, hipnotic și citostatic. (< fr. uréthanne, germ. Urethan)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

URETAN s. (CHIM.) carbamat. (~ este o sare a acidului carbamic.)

Intrare: uretan
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uretan
  • uretanul
  • uretanu‑
plural
  • uretani
  • uretanii
genitiv-dativ singular
  • uretan
  • uretanului
plural
  • uretani
  • uretanilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

uretan, uretanisubstantiv masculin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.