opțiuni
  • info

2 intrări

8 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UREMIC, -Ă, uremici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se referă la uremie, de uremie. 2. S. m. și f., adj. (Persoană) care suferă de uremie. – Din fr. urémique.

UREMIC, -Ă, uremici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se referă la uremie, de uremie. 2. S. m. și f., adj. (Persoană) care suferă de uremie. – Din fr. urémique.

UREMIC, -Ă, uremici, -e, adj. De uremie. Moartea a apărut cu scăderea secrețiunii urinare și cu fenomene uremice. BABEȘ, O. A. I 279.

UREMIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de uremie. [< fr. urémique].

UREMIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de uremie. (< fr. urémique)

UREMIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de uremie; propriu uremiei. 2) și substantival Care suferă de uremie. /<fr. urémique

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

uremic adj. m., s. m., pl. uremici; adj. f., s. f. uremică, pl. uremice

uremic adj. m., s. m., pl. uremici; adj. f., s. f. uremică, pl. uremice

uremic adj. m., s. m., pl. uremici; f. sg. uremică, pl. uremice

Intrare: uremic (adj.)
uremic1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uremic
  • uremicul
  • uremicu‑
  • uremică
  • uremica
plural
  • uremici
  • uremicii
  • uremice
  • uremicele
genitiv-dativ singular
  • uremic
  • uremicului
  • uremice
  • uremicei
plural
  • uremici
  • uremicilor
  • uremice
  • uremicelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: uremic (s.m.)
uremic2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uremic
  • uremicul
  • uremicu‑
plural
  • uremici
  • uremicii
genitiv-dativ singular
  • uremic
  • uremicului
plural
  • uremici
  • uremicilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

uremic, uremicăadjectiv

  • 1. Care se referă la uremie, de uremie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Moartea a apărut cu scăderea secrețiunii urinare și cu fenomene uremice. BABEȘ, O. A. I 279. DLRLC
  • 2. Care suferă de uremie. DEX '09 DEX '98
etimologie:

uremic, uremicisubstantiv masculin
uremică, uremicesubstantiv feminin

  • 1. (Persoană) care suferă de uremie. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.