2 intrări
4 definiții
Explicative DEX
urechist [At: DLR / Pl: ~iști, ~e / E: ureche + -ist] 1 smf Persoană care cântă după ureche (84) Si: (fam; iuz) urecheant. 2 a Care critică sau recenzează o carte cunoscând-o superficial. 3 a Care este documentat insuficient, din auzite.
urechist, -ă adj. (formație glumeață) (Care critică, recenzează) După ureche, superficial ◊ „Din păcate, creatorul și scriitorul tânăr substituie din ce în ce mai mult lectura crâncenă și învățarea modelelor ilustre cu informația superficială, cu metoda urechistă. Nu se citesc romane, se citesc fragmente. Nu se citesc cărți, se citesc articole despre cărți.” Sc. 20 II 74 p. 5. ◊ „Criticul are independență de spirit, pe când recenzentul «urechist», remorcat, de regulă, la un grup, apreciază opera în funcție de criterii exterioare literaturii.” Luc. 1 VI 74 p. 7 (din ureche + -ist)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
+urechist (fam.) adj. m., s. m., pl. urechiști; adj. f., s. f. urechistă, pl. urechiste
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
Argou
urechist, urechiști s. m. 1. (intl.) agent de poliție. 2. cântăreț care nu știe să citească o partitură. 3. diletant, amator (într-un anumit domeniu).
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| adjectiv (A6) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| substantiv masculin (M9) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
urechist, urechistăadjectiv urechistă, urechistesubstantiv feminin urechist, urechiștisubstantiv masculin
- 1. (Care critică, recenzează) după ureche, superficial. DCR2
- Din păcate, creatorul și scriitorul tânăr substituie din ce în ce mai mult lectura crâncenă și învățarea modelelor ilustre cu informația superficială, cu metoda urechistă. Nu se citesc romane, se citesc fragmente. Nu se citesc cărți, se citesc articole despre cărți. Sc. 20 II 74 p. 5. DCR2
- Criticul are independență de spirit, pe când recenzentul «urechist», remorcat, de regulă, la un grup, apreciază opera în funcție de criterii exterioare literaturii. Luc. 1 VI 74 p. 7. DCR2
-
etimologie:
- ureche + -ist DCR2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.